DscLex

[Kali]

“Nuptiae sunt conjunctio maris et feminae et consortium omnis vitae divini et humani juris comunicatio.” (Juriconsultul Modestinus)
“Casatoria este legatura si unirea monogama dintre un barbat si o femeie pentru toata viata si o participare reciproca la dreptul divin si uman.”

Divortul contemporan

"Divortul nu este decat o constatare a absentei, a disparitiei, a distrugerii iubirii si prin urmare simpla declaratie a neexistentei casatoriei" ( Imparatul Iustinian Nov.74). Din perspectiva romanilor prin divort se constata din punct de vedere obiectiv disparitia, distrugerea iubirii si prin urmare inexistenta casatoriei. Dar lucrurile ar fi prea simple daca s-ar opri aici, adica daca cei doi partenerii care formeaza un cuplu si vorbesc despre cuplul “cu acte”, atunci cand ar constata ca nu se mai iubesc, s-ar desparti si fiecare si-ar vedea de drumul sau. Lucrurile stau insa cu totul altfel pentru ca aproape intotdeauna este vorba despre bani sau despre bunuri care la un moment dat au fost comune celor doi soti sau si mai grav despre copii pe care ii au cei doi impreuna. Este greu sa vorbesti pe ansamblu despre avantajele sau dezavantajele majore ale unui divort in Romania. Din pacate de cele mai multe ori divorturile din Romania au cauze sociale. In cele mai multe cazuri, femeia nu cere divortul, acceptand o situatie umilitoare din considerente economice, pentru ca divortul insemna pentru ea scaderea nivelului de trai pana la limita subzistentei.

Ce se intampla in cazul unui divort cu partajarea bunurilor comune?
In regimul matrimonial romanesc exista doua categorii de bunuri: comune sotilor si proprii fiecaruia dintre ei. Astfel, bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Orice conventie contrara este nula iar calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita.
Sunt bunuri proprii: bunuri dob?ndite ?nainte de ?ncheierea casatoriei; bunurile dob?ndite ?n timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune; bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia dintre soti; bunurile dob?ndite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii sau inovatii, precum si alte asemenea bunuri; indemnitatea de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei; valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul ?n care a trecut aceasta valoare.
Codul familiei arata in art. 36 ca la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti, potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu ajung la un acord asupra partajului bunurilor comune, va decide instanta judecatoreasca. In cazul in care exista un acord intre soti privind impartirea bunurilor comune acesta se poate face in fata instantei sau prin intocmirea unui act notarial.
Pentru motive temeinice, bunurile comune, in intregime sau numai o parte dintre ele, se pot imparti prin hotarare judecatoareasca si in timpul casatoriei. Bunurile neimpartite, precum si cele ce se vor dobandi ulterior, sunt bunuri comune.
Fiind o actiune imprescriptibila, cererea de partaj poate fi introdusa oricand, indiferent de timpul scurs intre divort si partaj.
Daca sotii contesta cota care li se cuvine, instanta de judecata va dispune timbrarea cererii conform valorii contestate.
Cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport de contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor comune. Contributia sotilor este o stare de fapt si se poate dovedi prin orice mijloc de proba.
Bunul este comun daca a fost dobandit prin munca ambilor soti sau numai prin munca unuia dintre ei ori daca in actul de achizitie sunt titulari amandoi sau numai unul dintre ei.
Codul familiei prevede ca sotii raspund cu bunurile comune pentru: cheltuielile facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile lor comune; obligatiile pe care le-au contractate impreuna; obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei, precum si pentru repararea prejudiciului cauzat prin insusirea de catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica, daca prin acesta au sporit bunurile comune ale sotilor.
Bunurile comune nu pot fi urmãrite de creditorii personali ai unuia dintre soti. Daca insa bunurile proprii ale sotului debitor nu acopera creanta, creditorul sau personal poate cere impartirea bunurilor comune pentru acoperirea acesteia. In acest caz, bunurile atribuite prin impartire fiecarui sot devin bunuri proprii.
Codul familiei in art. 37 precizeaza ca instanta judecatoreasca desface casatoria prin divort atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Astfel motivele indeobste acceptate de instante sunt: infidelitatea unuia dintre soti concretizata sub forma adulterului; parasirea nejustificata a domiciliului conjugal; rele purtari avand drept consecinta destramarea vietii de familie; atitudinea violenta a unuia dintre soti si alte asemenea manifestari; neintelegeri grave intre soti, care fac imposibila continuare casatoriei; existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conjugale etc. In art. 41 se arata ca pana la desfacerea casatoriei sotii isi datoreaza intretinere si ca sotul divortat are dreptul la ?ntretinere, dacã se aflã ?n nevoie din pricina unei incapacitãti de muncã survenite ?nainte de cãsãtorie, ori ?n timpul cãsãtoriei. De asemenea, el are drept la ?ntretinere si atunci c?nd incapacitatea se iveste ?n decurs de un an de la desfacerea cãsãtoriei, ?nsã numai dacã incapacitatea se datoreazã unei ?mprejurãri ?n legãturã cu cãsãtoria. Aceasta intretinerea poate fi stabilitã p?nã la o 1/3 din venitul net din muncã al sotului obligat la plata ei, potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeazã a o plãti. Aceastã ?ntretinere, ?mpreunã cu ?ntretinerea datoratã copiilor, nu va putea depãsi jumãtate din venitul net de muncã al sotului obligat la platã. ?n toate cazurile, dreptul la ?ntretinere va inceta in situatia in care sotului ?ndreptãtit sã o primeascã se recasatoreste.
Plecand de la faptul ca aceasta intretinere nu poate depasi 1/3 din veniturile nete din munca (salariul mediu net in Romania era in luna ianuarie de 5.771.049) sau ½ atunci cand se cumuleaza cu intretinerea acordata copiilor si este socotita in functie de nevoile celui care o pretinde dar si de mijloacele celui care o plateste nu putem vorbi despre venituri “fabuloase”. Daca mai adaugam si faptul ca in majoritatea divorturilor paratii declara ca venit net, salariul minim pe economie, adica 2.800.000 lei, nu mai avem ce comenta.

Contractul matrimonial
Chiar daca au existat speculatii in legatura cu introducerea conventiilor matrimoniale sau a contractului matrimonial care ar crea posibilitatea sotilor sa adopte regimul separatiei de bunuri sau cel putin sa restranga domeniul comunitatii de bunuri, Codul familiei nu le recunoaste si probabil ca va mai trece ceva timp pana cand aceste contracte sa devina realitate.
In SUA, anterior anului 1970, intelegerile care prestabileau drepturile de proprietate dupa divort erau nule pe considerentul ca legalizau principiului de probabilitate a divortului. Prin UPAA (Uniform Premarital Agreement Act) adoptat in 1976 se stabilea ca intelegerea premaritala reglementeaza modificarea ori pierderea suportului financiar dintre soti si ca dispozitiile ei se refera la situatia patrimoniului dupa separare, desfacerea casatoriei ori deces, drepturile de proprietate si procedurile de aplicare a asigurarii pe viata a unuia dintre soti. Pentru ca o astfel de intelegere nuptiala sa fie valida in cazul unui divort trebuie indeplinite mai multe conditii: sa nu fie afectata de vreun viciu, adica partile sa-si fi manifestat consimtamantul de buna voie; partile sa nu fi fost lipsite de discernamant in momentul semnarii contractului si sa aiba capacitate contractuala. Exista si instante care solicita si acordul unei terte parti care sa fi validat intelegerea. UPAA permite viitorilor soti sa se inteleaga si asupra altor probleme, exceptand situatiile in care conventia ar incalca siguranta publica, normele privind legea penala si ar afecta sub orice forma drepturile copiilor. Inainte de incheierea contractului partile sunt obligate sa-si declare cu onestitate toate obligatiile financiare si toate proprietatile afectate de sarcini.
Desi poate parea meschin din punct de vedere moral, insa din punct de vedere juridic un astfel de contract ar clarifica situatia mult mai simplu, cel putin material pentru soti in cazul unui divort si i-ar lipsi de surprinze. Pentru ca de cele mai multe ori sotii nu-si cunosc drepturile si obligatiile pe care le incumba o casatorie si ajung sa se considere nedreptatiti la divort.
Diferenta dintre un divort in SUA si unul in Romania ar fi la prima vedere ca cel din Romania este mai scurt, adica intervalele intre infatisari in proces sunt mai mici, de regula sentinta se pronunta mai repede iar costurile evident sunt mai mici dar in nici un caz nu sunt ca numar mai putine. Un studiu publicat in "Jurnalul american de psihologie a cuplului si familiei" a demonstrat ca in ciuda faptului ca a crescut standardul de viata rata divorturilor nu a scazut. Dorinta de a obtine venituri mai mari duce la o instrainare in cuplu si in final la divort. In Romania dimpotriva, de cele mai multe ori saracia este cauza neintelegerilor dintre parteneri. Iar daca in SUA sotia poate in urma unui divort sa obtina o situatie financiara buna, poate chiar mai buna decat a avut anterior casatoriei nu la fel stau lucrurile in Romania. Sotia romanca poate spera de cele mai multe ori ca va primi o pensie alimentara acordata copiilor minori, pensie a carei valoare nu acopera necesitatile si asta in situatia in care sotul isi achita obligatia stabilita prin sentinta judecatoreasca.
Pentru marea majoritatea a romanilor care divorteaza si rata divorturilor in prezent este de 4:1, adica la patru casatorii una se destrama, divortul inseamna mai mult o solutie la o neputinta decat o imbogatire peste noapte.

Proiectul Codului Civil
Noul Cod civil roman, aflat in faza de proiect, pastreaza acelasi principiu ca si actualul Cod al familiei (in vigoare din 1954) privind acordarea intretinerii dar schimba catimea acesteia. Se recunoaste si dreptul la despagubiri. Astfel, sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu material sau moral prin desfacerea casatoriei, va putea cere sotului vinovat sa-l despagubeasca, urmand ca instanta judecatoreasca sa solutioneze cererea prin hotar?rea de divort.
Drepturile la despagubiri vor crea cele mai multe probleme mai ales atunci cand unul dintre soti va dori sa divorteze iar celalalt se va opune. Dupa modelul francez, proiectul codului civil prevede noi cazuri de divort, precum divortul la cererea unuia dintre soti acceptat de celalalt sot, divortul la cererea unilaterala a unuia dintre soti care nu mai doreste continuarea casatoriei sau divortul c?nd unul dintre soti a fost condamnat la o pedeapsa cu ?nchisoarea mai mare de 5 ani.

Concubinajul ca forma de convietuire
Poate ca ar fi interesat de semnalat si proiectul de lege privind recunoasterea concubinajului ca forma de convietuire. Acesta defineste concubinajul (relatia durabila si stabila dintre un barbat si o femeie, care convietuiesc impreuna prin liber consimtamant fara indeplinirea formelor legale de casatorie) dar mai ales introduce ceea ce poate va fi precursorul contractului prenuptial, “contractul de uniune consensuala” care reprezinta conventia incheiata intre cei doi parteneri si care genereaza drepturi si obligatii supuse reglementarilor dreptului comun. Daca tinem cont de prevederile acestui proiect de lege se naste aproape firesc intrebarea la ce bun sa mai pastram institutia casatoriei si reglementarile sale. Comparativ, casatoria presupune mult mai multe neajunsuri, iar cel mai important din punct de vedere material este cel referitor la regimul bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, in timp ce in concubinaj, in baza contratului de uniune consensuala, bunurile dobandite in timpul concubinajului nu se impart in mod egal in cazul separarii decat daca s-a stipulat expres in contract, iar proba cotei-parti din dreptul de proprietate se face conform dreptului comun. Totusi, la art. 16 se stipuleaza ca daca perioada de concubinaj depaseste 10 ani concubinilor le sunt aplicabile prevederile dreptului familiei prin asimilare cu institutia casatoriei si atunci bunurile dobandite in timpul concubinajului devin bunuri comune.


www.dsclex.ro

[serafim]

ca o paranteza la cele sus detaliate

de obicei dupa divort...majoritatea se casatoresc si de multe ori partea divortata se recasatoreste si ar dori cununie religioasa in aceasta situatie este bine de stiut:

Codul Canonic al Bisericii Romano-Catolice ( C.I.C. ) cat si Codul Canonic al Bisericii Greco- Catolice ( C.C.E.O. ) nu accepta doar o singura casatorie religioasa valida !!!!! adica incheierea unei noi casatorii religioasa in aceste biserici este interzisa !!!!

Canoanele Bisericii Ortodoxe in schimb accepta aceasta notiune cu conditia ca anterior sa se obtina divortul bisericesc !!!

[master]

??? Ce divort bisericesc ?
Adica eu sunt 2-3-4-gam dupa biserica ortodoxa ? :))
Sau musulman ?
Nu zic ca nu ar fi, ca nu le am cu cele bisericesti , dar nu se duce nimeni sa ia "divortul" de la biserica.

[serafim]

gresesti master
sunt foarte multi care vor sa se recasatoreasca si bisericesc si astfel apeleaza la divortul bisericesc !!!
normal consta intr-o cerere care se face de catre partea care doreste desfiintarea casatoriei in fata lui Dumnezeu...si actele isi urmeaza cursul la Tribunalul Bisericesc ( unde laicii nu au acces !!! ), urmand ca actul de divort sa-i fie inmanat de Parohul locului adica de Preotul din comunitatea frecventata. ( sau mai nou la care este arondat ! )

si sintagma " ce Dumnezeu a legat...omul sa nu desfaca " isi pierde valoarea !!!

in biserica Catolica este mai complicat in sensul ca>
- chiar fiind la prima casatorie, viitorii soti trebuie sa faca dovada ca apartin aceleiasi religii, ca au efectuat Prima impartasanie cat si Sf. mir ;
-daca unul din miri nu este catolic, se depune la Oficiul Parohial actul de botez al partii care nu este catolica cat si certificatul de LIBER adica necasatorit eliberat de catre Parohia sau religia de care apartine<
in acest caz inainte de efectuarea casatoriei religioase trebuie obtinuta DISPENSA de casatorie de la Episcopul Locului - actele le duce Pr.Paroh la Tribunalul Bisericesc din cadrul Episcopiei si tot acesta le aduce...deci circula doar hartiile si practic multi habar nu au prin cate maini trec actele lor si cate vize..decrete se emit pt. consfintirea casatoriei lor.

ma opresc ...ca si asa v-am bagat in ceata !!!!

[Kali]

Nu credeti ca s-a deviat prea mult de la subiect ? Aici nu discutam despre dreptul canonic ci despre divortul acceptat de lege, prevazut de Codul familiei si de Codul de procedura civila, divortul din lumea laica care sa fim seriosi este singurul care conteaza.
Si asa ca o paranteza, daca biserica nu accepta divortul inteleg ca respectivi nu se pot casatori in biserica. Ei si? Daca e asa cum se spune ca "Imparatia lui Dumnezeu este in tine si in tot ceea ce esti nu in cladiri de lemn si piatra. Ridica o piatra si voi fi acolo, sparge o bucata de lemn si ma vei gasi" atunci ce rost are sa ne mai formalizam atat? Biserica inventand "divortul bisericesc" n-a facut altceva decat sa speculeze inca o oportunitate de a face rost de bani, bazandu-se desigur si pe naivitatea unora.

[serafim]

scuze ca am deviat de la subiect... as sterge posturile dar nu stiu cum
nu am vrut sa deranjez pe nimeni...

mai bine renunt la acest site... m-a cuprins excesul de zel...din lipsa de interlocutori......probabil de aia se si inghesuie lumea ....

[master]

Pentru sters/editat ai buton la mesaj. Sau cel putin asa cred deoarece eu am.
Altfel, lumea nu se prea inghesuie pt. ca nu o luam prin "balarii" pe orice rubrica forum etc.

[Kali]

Intentia mea nu a fost in nici un caz sa tai avantul cuiva. A fost doar o observatie. Doriti sa vorbim despre biserica, drept canonic etc. exista rubrica speciala. Nu-i nici un bai si nici nu trebuie sa stergi vreo postare pentru ca nu m-ai deranjat.

[serafim]

OK.
D-ne fereste de alt topic despre asta...o gandeam doar ca o paranteza la divort...hmmmm si cateodata ma trezesc ca vorbesc cu voce tare...sau mai bine zis vorbesc de una singura....

[Kali]

Partajul se poate face prin invoiala partilor; legea pretinde forma autentica in cazul terenurilor; pentru celelalte bunuri invoiala se poate face si verbal, proba fiind supusa art. 1191 Cod civil.

Cat despre modificarea in cartea funciara redau art. din Legea 499/2004 privind aprobarea OUG. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicit?tii imobiliare nr. 7/1996:
"Notarul public care a ?ntocmit actul prin care se constituie, se modific?, se transmite sau se stinge un drept real imobiliar este obligat s? cear? din oficiu ?nscrierea ?n cartea funciar?, ?n ziua ?ntocmirii lui sau cel mai t?rziu a doua zi, la biroul de carte funciar? ?n a c?rui raz? de activitate se afl? imobilul."

[master]

Incepeti si domnia voastra cu Codul Familiei.
Il gasiti la noi pe site la Legislatie/Coduri/.

[Kali]

Majoritatea statelor mai civilizate au recunoscut concubinajul; de remarcat ca in Danemarca si Suedia copii proveniti din astfel de cupluri reprezinta 55%.

In Romania, deocamdata concubinajul sau uniunea libera nu a fost recunoscuta ca avand un regim macar asemanator pe plan patrimonial cu casatoria nici pentru partenerii de *** opus. Si sa fiu sincera la cat de traditionalista e Romania si inchistata in regimul patriarhal probabil ca atunci cand vor fi recunoscute casatoriile intre partenerii de acelasi *** va fi recunoscut si concubinajul dintre acestia ca forma legala de convietuire.

Ca doar se spune in Codul familiei: "In Romania statul ocroteste casatoria si familia ..."

P.S. Potrivit legii romane, copii nascuti in afara casatoriei sunt egali in drepturi cu copiii nascuti in timpul casatoriei. Problema apare in ceea ce priveste regimul bunurilor comune, astfel ca bunurile dobandite in timpul concubinajului devin proprietatea fiecaruia dintre concubini potrivit contributiei aduse la achizitionarea lor.